Parlamentul European condamnă regimul de la Tiraspol

În unanimitate, plenul Parlamentului European a adoptat, joi, o importantă rezoluţie privind R. Moldova, prin care condamnă perpetuarea cazurilor de violare „severă şi frecventă” a drepturilor omului de către regimul separatist de la Tiraspol. Textul rezoluţiei denotă o atitudine pronunţată şi fără echivoc, apreciată de presa de peste Prut ca un posibil semnal, deosebit de clar şi de dur, privind poziţia UE faţă de viitorul acestei zone de conflict îngheţat.

În argumentarea rezoluţiei se constată că „războiul din 1992 din regiunea transnistreană a R. Moldova a dus la stabilirea unui regim separatist, ilegitim şi autoritar în regiune”; „situaţia de conflict îngheţat persistă şi violările drepturilor omului continuă să fie deosebit de grave şi pe scară largă”; „nu au fost găsite soluţii finale la conflictul transnistrean în ciuda deciziilor internaţionale menţionate, ceea ce duce la continua deteriorare a respectului drepturilor omului în regiune”.

„Grupul Ilaşcu” în atenţia PE

Ca ultim exemplu de violare gravă a drepturilor omului este adus cazul lui Tudor Petrov-Popa şi Andrei Invanţoc, „care au fost supuşi unui tratament
degradant şi li s-a interzis întoarcerea acasă”. Potrivit Parlamentului European, „arestarea şi detenţia ilegală sub acuzaţie de terorism a tuturor membrilor aşa-numitului „grup Ilaşcu” a reprezentat un act ilegal al regimului separatist de la Tiraspol, contrar normelor internaţionale privind principiile procesului drept, respectării supremaţiei legii, al dreptului prizonierilor şi prevenirea torturii şi tratamentelor inumane”.

Rezoluţia atenţionează că în Transnistria continuă „violările severe ale drepturilor omului, mai ales în ceea ce priveşte negarea drepturilor românilor prin închiderea şcolilor de limba româna şi profanarea unui cimitir românesc”, precum şi „violarea drepturilor şi libertăţilor întregii populaţii care trăieşte în această zonă, ceea ce dă naştere unui trafic extins cu fiinţe umane şi crimei organizate”.

PE „salută eliberarea domnilor Ivanţoc şi Petrov-Popa, dar deplânge faptul că eliberarea lor de către regimul separatist de la Tiraspol a fost declarată ca fiind rezultatul încheierii perioadei de detenţie, şi nu al implementării deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi condamnă faptul că domnul Ivanţoc a fost supus unor violenţe şi atacuri asupra demnităţii sale personale în momentul eliberării din închisoare, aşa cum demonstrează înregistrările video”.

Mai multă implicare

Rezoluţia solicită Comisiei Europene şi Consiliului European să ia în considerare măsuri de implicare mai intense şi mai mari
ca dimensiune în procesul de negociere şi soluţionare a conflictului, cerând “o mai mare implicare a UE în soluţionarea conflictului în zona imediatei vecinătăţi, inclusiv ridicarea statutului UE la acela al unui partener
cu drepturi depline în negocieri”. De asemenea, se cere ca UE să includă printre priorităţile agendei dialogului UE-Rusia chestiunea retragerii trupelor ruse din Transnistria.

Totodată, documentul
„reaminteşte tuturor părţilor că regimul separatist de la Tiraspol permite existenţa înfloritoare a crimei organizate, inclusiv traficul de armament, contrabanda şi spălarea de bani, subliniind că acest lucru se constituie într-un risc considerabil pentru stabilitatea regiunii”.

Poziţie comună

Printre semnatarii moţiunii sunt europarlamentari români din toate grupurile politice. Varianta iniţială a rezoluţiei, concepută de Maria Petre (PPE) şi semnată de europarlamentarii români din grupul popularilor şi democraţilor europeni, a fost îmbunătăţită şi semnată ulterior de deputaţii români din grupul socialiştilor europeni. Ca urmare a negocierilor dintre grupurile popular şi socialist din PE, s-a ajuns la formula depunerii unei rezoluţii comune privind situaţia din Transnistria.

După adoptarea sa în PE, documentul va fi transmis Comisiei Europene,

Consiliului UE, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, guvernului şi parlamentului Moldovei, guvernului şi parlamentului rus şi Secretarului General al Consiliului Europei.

Percepţii diferite?

Rezoluţia PE a fost adoptată la doar două zile după ce reprezentantul UE în R. Moldova, Kalman Mizsei, declara la Bucureşti că UE ar trebui să susţină financiar societatea civilă din Transnistria, motivând prin faptul că „Republica autoproclamată transnistreană nu e o dictatură închisă, nu are o structură politică monolitică. Există pluralism în această regiune, există opoziţie politică, societate civilă, manageri ai unor întreprinderi care au opinii diferite de cele ale conducerii de la Tiraspol. Declaraţia a fost apreciată de unii analişti de la Chişinău ca „poziţie personală” şi „uşor iresponsabilă”.